Uneori, îmi citesc horoscopul la cafeaua de dimineaţă: invariabil, uit în 3 minute ce-am citit, însă, dacă se întâmplă cumva să fie ceva de genul “seară romantică”, nu mă pot abţine să nu mă gândesc, 30 de secunde, oare cine din minunaţii-care-nu-mă-bagă-în-seamă mă scoate în oraş diseară. Niciunul, of course. Noroc că seara am treabă cu solarul, coaforul şi shoppingul, deci nu observ. Principial vorbind, chestia asta cu horoscopul mi se pare o prostioară: ceva ce practici intensiv în clasa a VII-a, scrii în jurnal, suni o bună prietenă să-i spui ce chestii bestiale urmează să păţeşti şi aşa mai departe. Cu toate astea, OK, I enjoy some good news from time 2 time, aşa că-mi voi păstra bunul obicei de a-mi bea cafea cu nasul printre astre.

O altă chestie care mă pune uneori pe gânduri vis-à-vis de acel growing up pe care poate-l doream la un moment dat, numai că acum încep să mă răzgândesc serios: o sa fiu clubbing şi la 40 de ani? Şi la 50 de ani? Sau cum funcţioneaza chestia asta? Presupunând că vor mai fi pe piaţă peste 20 de ani, ar trebui oare să mă aştept ca David Guetta sau Tiesto să îmbătrâneasca, să se dea pe pop, rock, smth iar eu să îmi updatez gusturile muzicale după ei? Am observat la rockerii middle aged că n-au trecut de la Metallica la Linking Park, Marilyn Manson etc (scuze, dar astea sunt singurele trupe rock care îmi trec acum prin cap, e evident că sunt tufă la capitolul ăsta!) Ei au rămas tot la trupele pe care le ascultau pe vremea când mai aveau păr în cap să dea din el pe lângă scenă, în timp ce generaţia noastră, cei care am inaugurat să zic aşa clubbingul în Romania, ne facem update-uri regulate, şi e clar că Iio şi ATB nu mai sunt ce-au fost. Anyway, am muzica mea pe blog…iar update-urile ar trebui să fie un sport care să mă ţină alive&kicking pentru cât a mai rămas din toamna asta.