Cred ca era o simbata seara. Am iesit la un kef nu neaparat cu prietenii, cit mai degraba cu grown-up-shii. Nimic deosebit in afara de obsesia unui pusti de vreo 4-5 ani pentru Meneaito....iar adultii nu faceau sluj obsesiei, ci tineau ritmul cuminti. A mai fost mishto ca am mancat o chestie care am crezut ca e dovlecel pane cu zahar, cind de fapt era ananas pane. Ma rog...
La un moment dat, unul dintre grown-upshi simte nevoia brusca sa aiba o discutie amicala cu mine. In primul rind mi-a spus ca, cu un an inainte, cind ne vazusem absolut intimplator de sarbatori semanam perfect cu eroina din "Kill Bill". Recunosc.....am luat-o ca pe un compliment. Dupa care nu stiu exact unde si de ce i s-a rupt filmul. repeta intr-una "asculta-ma, tu trebuie sa pleci de-aici". "asculta-ma, locul tau nu e aici" si tot asa.
Am crezut ca e beat, si de fapt cred ca si era, asa ca evident nu m-am apucat sa tin cont de sfatul lui si sa parasesc un kef caldutz in miez de noapte. A fost o greseala. Poate daca plecam atunci, undeva, acum nu-mi mai pierdeam noptile scriind despre nopti petrecute......nu singura.
Posts
No comments:
Post a Comment