6 noiembrie 2006, seara tarziu

Am intrat in Timisoara dinspre Arad. Mi-aduc aminte ca am vazut undeva pe dreapta un mesh cu Vodafone - rosul acela pe care l-au adoptat de cind cu rebrandingul. Si m-a deranjat instant pentru ca eram in faza in care nu suportam ideea de sageata si ma isteriza rosul pentru ca ma ducea cu gindul la semafoarele contorizate din Oradea. Rosu de la 55, 54, 53, 52, 51 si tot asa pina sa ai ocazia sa treci strada. Nu ca in Oradea as fi fost in stare sa disting clar diferentele de pe o parte pe alta a unei strazi. Cred ca eram nervoasa.

"Rosul inchis....alerteaza, retine, indeamna la vigilenta si, la limita, nelinisteste; asa este rosul semafoarelor, becul rosu ce interzice intrarea intr-un studio cinematografic sau radiofonic, intr-o sala de operatii etc.; sau felinarul rosu de la bordelurile de alta data, lucru ce ar putea sa para contradictoriu de vreme ce, aici, nu de interzicere ar fi vorba, ci de invitatie..."

Pe partea stinga, am sesizat un mesh Orange cu mesajul "share"....Mi-a venit sa zimbesc. Ascultam Vama Veche, trupa preferata nu de mine, ci de catre verisoara mea nascuta intr-o vineri 13.

Un share pe care eu i-l explicasem la un moment dat cam asa: incearca sa-ti faci un prieten care sa fie apropiat tie ca varsta psihologica. sa fiti capabili sa share-uitzi cit mai multe lucruri, nu materialisme, ci valorile pe care poti sa le ai la 18 ani. Printre valorile ei, muzica. In muzica, Vama Veche.

Ascultasem tot drumul cred cel mult trei-patru piese de-ale lor. Eram in Pta Marasti, in Timisoara, cind am auzit-o p-aia cu "vreau si eu sa ajung la radio" sau ceva de genul si mai fusesem in centrul Aradului, treceam prin fata unui sex shop puternic iluminat chiar daca era inchis, cind "la radio" era o piesa nashpa....ceva cu toate-s curve sau alt vers stupid a la Chirila. Asa sunt piesele celor de la Vama Veche pentru mine. Unele le accept, pe cele mai multe le detest. Tot prin Arad, in playlist aparuse "cintec prost" si undeva pe drum, "cu tine". Si ce daca?

Era 6 noiembrie, seara, prea tarziu. Iar playlistul, nu era playlist, ci multa muzica. Piesa dupa piesa.