Puteai sa te faci vrajitor;)

Fusese la inceput o noapte, aproape de vara….eram cu V si cu Carmen in The Note, “fericiti” dupa o noapte intreaga de zbenguiala. Finalul serii era o piesa de-a lui Cargo, ceva cu multa ploaie, pe care am savurat-o impreuna, aproape adormiti unul pe celalalt, dar inca bucurindu-ne sa ne simtim trupurile alaturi…cred ca a fost unul dintre ultimele momente in care nu eram indragostiti unul de altul doar datorita lui Jack. In perioada care a urmat, imaginea noastra dansind imbratisati m-a chinuit si a mi-a adus lacrimi.multe. Era ceva ce pierdusem pentru totdeauna.

Era 14 octombrie, toamna trecuta. Stateam in cada in apa fierbinte si auzeam pe geam concertul Cargo de la stadion. Aceeasi piesa cu ploaia, aceleasi lacrimi pentru ceva ce nu mai era, dar si speranta ca daca as fi plecat sa ma scufund de una singura in multime, as fi uitat de V si l-as fi gasit pe el. Mi-l inchipuiam asteptindu-ma anonim, in intuneric, urmarindu-ma cu privirea printre miile de spectatori. Insotindu-ma cu gindul intai si apoi si fizic la cheful la care ma pregateam sa merg. N-a venit. Si in seara aia l-am rugat sa ma surprinda, sa-mi spuna ca e in Timisoara si ca ne vedem in locuinta mea provizorie, hotelul cu paturi moi si galbene. Nu s-a intimplat nimic.

Ascult acum noua piesa, tot Cargo. Si da, puteai sa te faci vrajitor ;)